În vizită la muzeu

PREZENTAREA COMUNITĂŢII ŞI ŞCOLII PANACI

Prezentarea comunităţii: Panaci

Comuna Panaci cu cele șase sate componente se desfășoară pe culoarul sudic al șarului, cu așezări risipite pe toate văile care conveg în râurile Neagra Șarului, pe de o parte, iar în cealaltă latură în neagra Broștenilor.

Caracterul complex al reliefului este o reflectare directă a originii şi structurii geologice: subunitatea cristalinului munţilor Bistritei are culmi bine pronunţate, cu văi abrupte şi accidentate. Subunitatea eruptivă are forme de relief mai domoale, dar cu numeroase locuri presărate cu cetăţi de stânci şi bolovani enormi, proiectaţi aici de exploziile vulcanice din masivul Calimani.

Reţeaua hidrografică a comunei este bogată; în partea de sud-est, o serie de pâraie ca Dragoiasa, Tomnatecul, Bolovanisul, Glodu, devin afluenţi ai Negrisoarei. Pe teritoriul comunei se întâlnesc numeroase izvoare minerale denumite de localnici "borcuturi".

Suprafața comunei este de 138 kmp din care mare parte, adică 61 % o formează înălțimile muntoase iar 39 % locurile joase, depresionare.
Temperatura medie anuală calculată pentru întreaga zonă a comunei este de 5,2°C și variază între 15°C în lunile iulie și august și de -6°C în luna ianuarie.

Maxima obținută a fost înregistrată la 18 iulie 1904 cu 36,4°C, iar minima absolută la 13 ianuarie 1950 cu -36,5 °C, repetându-se la 23 decembrie 1996 cu 35,3°C.
Presiunea maximă a aerului este de 694,8 mm în luna octombrie, iar minima de 690 mm, altitudinea anuală fiind de 4,3 mm.

---

Cu ce ne mândrim

Cele mai importante valori ale comunei Panaci sunt:
Biserica cu hramul Sf Apostoli Petru și Pavel, supranumită Catedrala Munților
Școala Generală cu clasele I-VIII Panaci
Mănăstirea Piatra Tăieturii
depozitul fosilifer Glodu (scoici mari)

---

Listă sate aparţinătoare

sat PANACI	789 locuitori
sat COVERCA	832 locuitori
sat CATRINARI	73 locuitori
sat PĂLTINIȘ	100 locuitori
sat GLODU	318 locuitori
sat DRĂGOIASA	212 locuitori

Localizare

Panaci este o localitate în judeţul Suceava.
Comuna Panaci se învecinează:
- la nord, cu hotarele comunei Dorna Arini;
- la est, cu hotarele comunei Brosteni;
- la sud, cu judetul Harghita;
- la vest, cu hotarele comunei Saru Dornei.

Unitatea şcolară: SCOALA CU CLASELE I-VIII PANACI-SUCEAVA

n              Limba de predare: limba română

n  Şcoala noastră funcţionează în satul Panaci,comuna Panaci, judetul Suceava, la o disanţă de 16 km faţă de cel mai apropiat oraş – Vatra-Dornei şi 125 km faţă de municipiul reşedinţă de judeţ - Suceava. Comuna este formată din satele: Panaci, Coverca, Păltiniş, Glodu iar teritoriul ei administrativ se învecinează  cu teritoriul comunei Şaru Dornei, Crucea, Dorna Arini, Broşteni şi Bilbor ( jud. Harghita).

n   În comuna Panaci mai funcţionează o şcoală cu clasele I-VIII în satul Glodu şi două şcoli cu învăţământ primar în satele Coverca şi Păltiniş .

n  Comuna Panaci este situată în sudul judeţului Suceava, în Depresiunea Dornelor, la o distanţă de 16 km de oraşul Vatra Dornei. Se învecinează la nord-est cu comuna Crucea, fiind delimitată de hotarul Piatra Tăieturii şi comuna Dorna Arini, delimitată de hotarul Dealul Rusului, la sud şi sud-est cu comuna Broşteni, la nord cu comuna Şaru Dornei iar la vest cu satul Neagra Şarului.

n             Comuna Panaci este situata in Carpatii Orientali, in bazinul hidrologic al raului Bistrita, fiind strabatuta de raurile Neagra Sarului, Calimanel si Neagra Brostenilor, impreuna cu afluentii lor, toate tributare Bistritei.

n             Este o comuna de munte unde oamenii, depasind conditiile impuse de natura, au reusit sa gaseasca locuri prielnice pentru asezarile lor si sa utilizeze resursele oferite de natura montana.

n             Suprafata comunei este de 138km fiind formata din 6 sate: Panaci, Coverca (la 2 km de centru), Paltinis (la 8 km de centru), Catrinari (la 10 km de centru), Dragoiasa (la 12 km de centru) si Glodu (la 18 km de centru).

            ~ Ocupatia de bazã: agricultura (creşterea animalelor)si exploatarea (prelucrarea) lemnului ;

n       ~ Gradul de calificare a resurselor umane: 46 persoane cu studii superioare, 829 cu studii medii, 983 cu studii primare si gimnaziale;

n       ~  Forta de muncã disponibilizata provine din exploatãri miniere si exploatãri forestiere;

n       ~La 31.12.2001 existau înregistrate pe raza localitãtii, 19 societãti comerciale si 22 persoane fizice autorizate.

n       ~ Din totalul cifrei de afaceri realizate în 2000, 43% este rezultatã din productie, preponderent procesare lemn, industrie alimentarã , 5% din constructii, 20% servicii si 32% din comert.

n  Un rol hotărâtor în prefacerile adânci ce au loc în ţară şi în lume îl are atât biserica cât şi şcoala. În general, Şcoala cu clasele I – VIII Panaci, urmând tradiţia şcolii româneşti, se bazează pe valorile morale, ştiinţifice şi culturale ale societăţii româneşti.

n  Prima şcoală din satul Panaci a fost un local nou construit în 1888, din iniţiativa preotului Theodor Mândrilă, având o sală de clasă, trei odăi, un antreu şi 2250 mp de teren. Ulterior se arată că prima şcoală datează din 28 noiembrie 1891 ca urmare a unei petiţii adresată ministrului Petru Poni şi semnată prin punere de deget de peste 100 de locuitori ai comunei dintre care amintim pe Filip Ţăranu, Petrea Palaghiei, I. D. Buzilă, Mihăilă Ştirbu, Andrei V. Anichitei, I. Smău, Th. Isachi, Gh. Cruceanu, P. Negrea, Gh. Mogica, P. Buzoi, Gh. Tărniceriu, I. Gh. Olteanu, Todică Ţarcă, Th. S. Ungureanu, Gh. Mândrilă, D. Popescu, Ilie Bazarcă, Th. Gv. Niculiţă, Ilie Th. Lostun, I. P. Moraru, M. Ciocârlan, I. Apetri, Ion N. Haja. Petiţia a fost aprobată de către ministrul Petre Poni care hotărăşte înfiinţarea unei şcoli la Panaci, terenul fiind donat de preotul Theodor Mândrilă.

n  La 1 decembrie 1891 a fost numit primul învăţător cu titlu provizoriu în persoana lui V. Agapi, absolvent al şcolii normale „Vasile Lupu” din Iaşi. Urmează apoi, în 1893, învăţătorul Gh. Drăghici din Neagra Şarului, în 1894 învăţătorul Gh. Ţifescu, în 1919 Haralambie Gheorghe Ţifescu, în 1920 Vasile Ţifescu.

n  În perioada 1922 – 1952 la conducerea şcolii s-a remarcat învăţătorul Ion Paţa. Au mai profesat ca învăţători Neculai Apetri (1932 – 1935), Gavril Mezdrea (1936 – 1941), Nicolae Popa, Ilie Mangiurea. Începând cu anul 1953 şi până în 1956 la conducerea şcolii s-a remarcat prof. Mitică Gâciu, între 1959 – 1973 este demn de amintit înv. Ion C. Popescu, între anii 1973 – 1979 şi anii 1997 – 2002 prof. Constanţa Bordei, între anii 1979 – 1984 şi anii 2006-2008 prof. Veniamin Odochianu, între anii 1984 – 1997 prof. Paraschiva Bordei, între anii 2002-2006 prof. Ileana Moraru, iar din 2008 până în prezent, prof. Verdeşescu-Buzilă Mirela.

n  Până în anul 1926 şcoala a funcţionat cu 5 clase iar după 1927 s-a construit un al doilea local de şcoală, cu trei săli de clasă, trecându-se la învăţământul de 7 clase. Începând din anul 1965 s-a impus învăţământul obligatoriu de 8 clase după ce în anul 1961 s-a inaugurat noul local al şcolii cu 8 săli de clasă, 2 laboratoare de fizică, chimie şi biologie, cu sală de festivităţi, sală pentru profesori şi alte anexe.

n  Prin urmare, şcoala are o vechime de 113 ani şi prezintă o dezvoltare continuă atât pe linia îmbogăţirii bazei didactico-materiale cât şi în calitatea actului pedagogic al colectivului de cadre didactice.

n  În prezent Şcoala cu clase I – VIII Panaci este şcoală coordonatoare având în subordine celelalte unităţi şcolare din satele comunei:

n  3 grădiniţe cu program normal în Panaci, Coverca şi Glodu

n  2 şcoli cu clasele I – IV în satele Coverca şi Păltiniş

n  1 şcoală cu clasele I – VIII în satul Glodu

n  Şcoala cu clasele I – VIII Panaci are în folosinţă două localuri: o clădire veche, dată în folosinţă în anul 1927 şi o clădire mai nouă dată în folosinţă în 1961.

n  Cabinetele şi laboratoarele sunt dotate cu material didactic şi mijloace de învăţământ, mobilierul din unele şcoli a fost  înlocuit dar clădirile necesită reparaţii capitale.

n  Cel mai important lucru îl constituie crearea unei atmosfere de muncă, de seriozitate care să permită realizarea idealului educaţional al şcolii româneşti – dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a individualităţii umane, formarea personalităţii autonome şi creative.

n        Elevii provin din comuna Panaci, satele Panaci, Coverca, Păltiniş, iar cei aflaţi la o distanţă mai mare fac naveta cu microbuz pus la  dispoziţie de către ISJ Suceava .

n  Provin din medii sociale diverse, cu o stare materială diferită, mai bună sau mai slabă şi capacităţi intelectuale diverse. Toti elevii şcolii sunt de naţionalitate română .

n       Unitatea funcţionează într-un singur schimb deoarece numărul sălilor de clasă este suficient elevilor  şcolii.

n  În prezent se constată o descreştere a numărului de elevi la nivelul comunei, cauza o constituie migraţia unui anumit segment al populatiei (populaţia tânără) către alte localităţi  din ţară sau peste hotare şi scăderea natalităţii.

n       În ceea ce priveşte promovabilitatea ea diferă de la generaţie la generaţie şi se constată că există o rată bună a promovabilităţii, cu medii bune şi foarte bune, că există  elevi capabili de performanţă în rândul elevilor. Acest lucru este reflectat şi în ceea ce priveşte rezultatele de la Testele naţionale sau Tezele cu subiect unic unde promovabilitatea este destul de ridicată şi cu medii de promovare bune.

n       Majoritatea elevilor care promovează testele naţionale se orientează către  licee, mai puţini către SAM-uri, existănd puţine cazuri de elevi care nu mai continuă învăţământul obligatoriu după absolvirea clasei a VIII – a.

n          Număr de cadre didactice: 10

n              Corpul profesoral este format în proporţie de aprox.50% din cadre didactice cu domociliul în localitate, 100% sunt titulare, cu grade didactice:5 gradul I, 3 gradul II, 2 definitivat, 1 plata cu ora. Cadrele didactice calificate reprezintă 100%,şi se remarcă o stabilitate bună a profesorilor pe posturi, ceea ce conduce la o implicare şi consecvenţă în activitatea didactică şi asumarea responsabilităţilor pe termen lung.

n              Nu  există stări conflictuale intre cadrele didactice. Colaboraea conducerii şcolii cu cadrele didactice este foarte bună, există o permanentă comunicare şi un respect reciproc.

n              Cadrele didactice se implică în problemele şcolii, în activităţile extracurriculare, iar în ceea ce priveşte competenţele în domeniul tehnologiei informaţiei: folosirea calculatorului, a programelor informatice, a internetului etc., toate cadrele deţin certificate de competenţă.

n              Şcoala colaborează foarte bine cu autorităţile locale în ceea ce priveşte repartizarea fondurilor necesare pentru întreţinerea şi repararea şcolii.

n  Relaţiile cu părinţii copiilor sunt destul de bune şi sunt întreţinute prin lectorate cu părinţii, în care aceştia sunt informaţi permanent despre problemele şcolii.

n  Părinţii sunt organizaţi în comitete pe clase şi pe şcoală şi sunt preocupaţi de problemele şcolii.

n  Şcoala stabileşte legături ce organele de poliţie în vederea combaterea delicvenţei juvenile, precum şi pentru participarea cadrelor de poliţie la orele de educaţie rutieră.

n  Şcoala colaborează cu medicul dispensarului comunal în vederea prevenirii îmbolnăvirilor la copii şi asigurarea asistenţei medicale.